Am ajuns in Belgia pe o zi torida. Urmarisem toata vara prognoza meteo pentru regiunea respectiva, Namur, si ploua in fiecare zi, iar temperaturile nu treceau de 20 de grade. Ei, cand am ajuns noi, era un soare arzator si cel putin 35 de grade.
Ne-am gandit ca vom avea ceeasi soarta ca anul trecut in Germania, cand am stat cu limbile scoase vreo saptamana si noaptea era imposibil sa dormi.
Ne-am luat casutele in primire si ne-am grabit sa cautam un supermarket, pentru ca era vineri dupa amiaza si nu stiam exact ce program au magazinele in weekend.
Parcul de vacanta in care am stat doua saptamani se numeste Le Gaux si se afla in localitate Hastiere par dela, in apropiere de Dinant si Namur.
Domeniul este frumos, plin de verdeata, foarte linistit si are 109 bungalow-uri. Rezervarile le-am facut pe bungalow.net, un site specializat pe parcuri si case de vacanta, in toata Europa, in special in Belgia si Olanda.
Tarifele sunt destul de mari, in comparatie cu TUI de exemplu, si conditiile n-as putea spune ca sunt mai bune. Cel putin nu in Belgia.
Pe ansamblu a fost un concediu reusit datorita faptului ca am fost un grup mare de prieteni, ne-am simtit bine impreuna si ne-am bucurat de fiecare moment, in special seara, cand ne intorceam de pe drumuri.
Mi-au placut din totdeauna vacantele de acest gen, in care nu esti limitat doar la o camera stramta de hotel, vacante in care poti sa-ti petreci seara pe terasa unei casute de vacanta, la un pahar de vin si unul de vorba, pana la ce ora vrei, in mijlocul naturii. Sunt cativa ani de cand procedam astfel, cel putin 7, si nu cred ca vom mai merge vreodata in vacanta clasica, la hotel, cu all inclusiv.
Trecand la subiect, Belgia nu m-a impresionat in mod deosebit. Adica, mi-a placut, dar nu m-a dat pe spate.
Se vede criza cu ochiul liber. Cel putin in zona in care am stat, am vazut multe magazine inchise, multe spatii scoase la vanzare sau inchiriere, multe case si apartamente cu afisul “de vanzare” in geam.
Una din casutele vecine cu a noastra era locuita de o belgianca, pe nume Caterina, somera de 2 ani. Din povestirile ei, a locuit in Bruxelles, a lucrat ani de zile intr-o fabrica de construit locomotive, a fost data in somaj si nu a mai reusit sa se descurce in capitala Belgiei.
A vandut apartamentul in care locuia si a cumparat aceasta casuta, cu 25 de mii de euro, unde se mutase impreuna cu catelul si pisica din doatare.
Spunea ca are ajutor de somaj 1.100 de euro dar, dupa ce plateste utilitati si alte angarale, nu-i mai ramane mare lucru.
Adevarul este ca Belgia este o tara scumpa. Prin comparatie cu Germania, de exemplu, as spune ca preturile sunt cam la dublu, poate chiar mai mult in unele cazuri. Tot Caterina ne povestea ca merge la cumparaturi in Franta, frontiera fiind cam la 10-15 km de Hastiere.
Am fost si noi intr-o zi, manati de dorinta de a face o aprovizionare cu bani ceva mai putini. Nu mi s-a parut prea mare diferenta la preturi. Poate un cent sau doi pe ici, pe colo. Dar daca pui la socoteala drumul si motorina, nu merita.
Pe ansamblu Belgia nu este o tara prea curata. E si plina de emigranti de tot felul, inclusiv de la noi, dar cei mai multi sunt arabi, indieni, africani si altii asemanatori.
Criza se vede si in drumuri. Belgia are o retea de autostrazi foarte mare, insa multe dintre ele nu s-au mai reparat de ceva vreme si sunt destul de neingrijite. In putine tari din Europa ma mai vazut balarii pe marginea autostrazii sau pe mijlocul ei.
Dar...sa nu fiu carcotasa. Sunt orase si locuri frumoase in Belgia, iar eu am vazut cateva dintre ele.
Am vizitat Namur, un oras vechi si cam cenusiu, mi s-a parut mie, dar care are si anumite zone frumoase. Poate mi s-a parut cenusiu din cauza ca primul lucru pe care l-am vazut a fost catedrala St. Aubin's, destul de veche si de... cenusie. Dar, trebuie sa recunosc, mie nu-mi prea place stilul baroque si cred acesta este motivul.
Monumentul cel mai important din Namur este cetatea, sau Citadela Namur, o fortificatie destul de veche, inceputa prin secolul trei sau patru, la fel de cenusie ca si restul.
Totusi, sa nu fiu rautacioasa, am vazut si cladiri dragute, pe stradute mici din piatra cubica, insa, mirosul de urina de la fiecare colt si din fiecare gang, te face sa-ti treaca orice fel de chef.
Anvers, sau Antwerpen, are o piata centrala frumoasa, o gara superba si imensa, multe magazine cu diamante la niste preturi...de-ti sare caciuala din cap. Am facut un tur cu autobuzul turistic, pentru ca nu aveam prea mult timp la dispozitie si pentru ca era o caldura de te lesina, apoi am intrat in cateva magazine cu bijuterii. Frumoase, dar chiar n-am vazut nimic care sa-mi faca cu ochiul si de care sa ma indragostesc iremediabil.
In Bruxelles mai fusesem, asa ca ne-am dus doar sa cumparam ciocolata si sa dam un tur cu autobuzul turistic.
In vacanta aceasta am ajuns la concluzia ca autobuzele acestea sunt cel mai bun mijloc de a te deplasa si de a vedea cat mai multe intr-un timp scurt. Nu prea le-am folosit pe unde am tot umblat in vacantele noastre, insa anul acesta am facut-o din plin. Sunt bune cand nu ai chef sa mergi prea mult pe jos si cand obiectivele turistice pe care vrei sa le vezi, sunt la distante mari unul de altul.
Mi-a placut foarte, foarte mult Gent. Este un oras superb, cu cladiri monumentale, cu poduri adevarate opere de arta si, desi era cam racoare si batea destul de tare vantul, am savurat fiecare coltisor din el. Da, Gent merita vazut si admirat, este superb.
La fel de frumos este si Tournai, un orasel mai mic a carui superba catedrala, Notre-Dame de Tournai, este in patrimoniul UNESCO.
Poate ca ar fi fost si mai frumos daca am fi mers in alta zi decat duminica, zi in care nu misca nimic prin Belgia, in special in oraselele micute. Totul este inchis si localitatile par pustii. Nu vezi tipenie pe strada, poate doar cate un batran ce-si plimba cainele.
Am vazut si Waterloo, unde a fost celebra batalie a lui Napoleon. Este de fapt un camp in mijlocul caruia este o movila (?) cu un leu in varf. Si nici macar nu am putut sa ne urcam pana la leu deoarece am ajuns acolo dupa ora 18.00 si era inchis.
Bineinteles ca am ajuns si la Brugge, pe care eram foarte curioasa sa-l vad deoarece toata lumea il compara cu Colmar.
Ei bine, nu se compara. Colmarul este de o mie, zece mii de ori mai frumos. Cel putin mie mi-a placut mult mai mult.
Brugge este frumos totusi. O mica Venetie a Belgiei, unde turistii se plimba entuziasmati cu barcile, sau iau masa si beau o bere la terasele de pe marginea canalelor.
Am ajuns si la Marea Nordului, la Blankenberge, intr-un apus superb, ce facea apa si nisipul alb sa para ireale, argintii.
Am vizitat si Luxemburg intr-o zi. Sunt cam 140 km de la Hastiere pana la Luxemburg si, daca tot eram in zona, ar fi fost pacat sa nu-l vizitam.
Diferenta nu este foarte mare intre Belgia si Luxemburg, doar ca acesta din urma este mult mai curat, ceva mai cochet si mai ingrijit.
Imi dau seama ca am fost destul de rautacioasa si cam carcotasa povestind despre Belgia si vacanta mea acolo. Chiar nu asta mi-a fost intentia. A fost inca un loc bifat, pe care am vrut sa-l vad, mi-am format o parere si unde, probabil, nu voi mai merge prea curand.
Am plecat din Belgia cu 3 zile mai devreme, pentru ca ne facusem rezervare la Dresda, pe care imi doream de multa vreme sa o vad.
Dupa ce am intrat in Germania, am avut “norocul” sa stam pe autostrada vreo trei ore si jumatate, intr-un loc, din cauza unui accident. Asa ca, chiar daca am plecat devreme din Belgia si pana la Dresda erau de parcurs doar vreo 790 km, am ajuns cand deja era intuneric si n-am mai reusit sa facem nimic in seara aceea, decat sa ne cazam si sa cautam in graba un loc unde sa mancam.
Dresda este un spectacol de frumusete si arta. Pacat ca nu am avut decat o zi la dispozitie si a trebuit, din nou, sa apelam la autobuzul turistic.
Merita mult mai multa atentie si mult mai multe zile petrecute acolo.
Ca sa nu uit, am avut rezervare la Aparthotel „Am Schloss”, chiar langa Frauenkirche. Am locuit in multe apartamente, in multe orase din diferite tari, insa acesta a fost cel mai frumos loc in care am putut sa stau.
Cam acestea ar fi, pe scurt, impresiile din vacanta in Belgia. A trecut destul de multa vreme de cand m-am intors, dar pana acum n-am reusit sa-mi adun gandurile si sa le redau in scris.
